miercuri, 30 decembrie 2015

Mini recenzii #9

Din moment ce nu am mai facut de mult timp o recenzie, am avut de unde alege cartile la care sa fac astazi.


Noaptea de Elie Wiesel

Elie Wiesel - Noaptea -

Nota mea: 5/5

Parerea mea

Am citit aceasta carte intrucat acum cateva saptamani a fost aniversarea de 10 ani a inaugurarii Institutului National pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” si cateva licee au fost invitate. A fost si CNSHB invitat, iar eu am fost unul din reprezentantii liceului. A fost o dezbatere destul de interesanta, intrucat noi, niste elevi de clasa a zecea, am fost ascultati.

Cartea ilustreaza experienta lui Elie Wiesel, un roman din Maramures deportat in lagarele naziste. La varsta de doar cincisprezece ani, acesta a ajuns, impreuna cu tatal sau, in lagarul Auschwitz-Birkenau, unde a fost asuprit de nazisti.

Povestea este, in primul rand, una reala. Autorul a scris despre propria lui viata, fiind nevoit sa isi admita dezumanizarea si sa o accepte. Sunt convinsa ca orice cititor a cartii lui Elie Wiesel a ramas marcat de aceasta datorita (sau, poate, din cauza) modului direct si ingrozitor in care a fost scrisa. In timpul dezbaterii mai sus mentionate s-a pus problema daca oamenii care au iesit din lagare au fost tot cei care au intrat, sau daca au fost atat de asupriti incat s-au transformat in niste monstrii, renuntand la toate principiile morale pe care le aveau. Ei bine, Elie Wiesel a trecut prin multe transformari prin care si-a tradat tatal si familia, gandul de a supravietui fiind singurul care l-a ajutat s reziste. Cand a fost eliberat, s-a aflat intr-o stare de depresie severa si a fost nevoit sa stea in spital multa vreme. Nici macar nu s-a mai recunoscut pe sine insusi. Dar a reusit sa scrie o carte care a iesit o capodopera si sa spuna lucrurilor pe nume, aratandu-ne prin ce a trecut.

Farlander de Col Buchanan

Nota mea: 3/5

Parerea mea

Mi-a luat cam trei luni sa citesc aceasta carte. Acest lucru ar trebui sa spuna ceva despre ea. Sau despre mine?

Farlander este o poveste a unui roshun, adica a unui asasin ce face parte dintr-un clan care ofera protectie prin amenintarea cu o vendeta. Protagonistul, Nico, ajunge ucenicul unui astfel de roshun.

Nu este nici o poveste plictisitoare, fara actiune, dar nici una care m-a tinut captivata pe tot parcursul ei. Intamplarile sunt interesante - mai ales a doua parte a romanului -, insa aceasta carte pur si simplu nu a avut acel ”ceva” care sa ma faca sa o iubesc. A fost pur si simplu o carte fantasy pe care nu as recomanda-o in mod special, dar care nici nu m-a plictisit foarte tare. Personajele nu au fost cine stie ce conturate - doar Nico si Ash, precum si legatura ce s-a transformat intre acestia. ”World building”-ul a fost destul de ok, mai ales avand in vedere ca Farlander este prima carte din serie.

As continua seria? Probabil ca nu. Sincer, sfarsitul a fost bun si satisfacator si nu sunt nerabdatoare sa intru intr-un reading slump.

Please Ignore Vera Dietz de A. S. King


Nota mea: 5/5

Parerea mea

A S King este o autoare destul de populara peste hotare. Atrasa de acest ”hype”, i-am cumparat cartea si am inceput sa o citesc. Trebuie sa va spun ca acum cred in dragoste la prima vedere. Am inceput sa citesc primul rand, cu gandul sa ma culc curand si am sfarsit prin a citi aproape toate noaptea. Apoi a doua zi in autobuz, la coada de la magazin, in timpul orei de fizica. A fost, cum am mai spus, una dintre cele mai bune carti lecturate anul acesta. A fost incredibila.

Vera Dietz este o voce foarte puternica si amuzanta, inteligenta si interesanta. Am adorat acest personaj din prima clipa. Aceasta sufera dupa pierderea celui mai bun prieten al ei, Charlie. Pe parcursul intregii carti primim niste ”flashbacks”, care ne ajuta sa descoperim de ce si cum a murit Charlie.

Am cateva citate care mi s-au parut foarte frumoase. Tin neaparat sa le tin aici, ca sa le am pentru totdeauna.

”I think of a quote in Dad’s bathroom Zen book. ”The willow is green; flowers are red. The flower is not red, nor is the willow green.”
Same went for Charlie.
Charlie was my friend; he was very nice to me. Charlie was not my friend; nor he was very nice to me.”

”Another 180 days of sending out the PLEASE IGNORE VERA DIETZ signal so no one would even see me.”

Unele capitole au fost scrise din perspectiva unor lucruri. Da, lucruri, nu persoane. De exemplu, un capitol se numeste ”A brief word from the pagoda.”

”I blink. A billion Charlies, glowing brighter. A trillion. Inhaling. Exhaling. [...] I make sure the doors are locked and close my eyes, and they are behing my eyelids, too. The Charlies. Infinite Charlies. Smiling, stroking my head, glowing blue-white light, and exhaling softly.”

As putea sa citez aceasta carte la nesfarsit. Am adorat-o enorm si chiar vreau sa citesc restul cartilor scrise de A. S. King.

marți, 29 decembrie 2015

Currently reading

E aproape sfarsitul anului si eu incerc sa termin pe ultima suta de metri ceea ce am inceput. Citesc 3 carti (cum am ajuns oare la 3 carti incepute).

Calea ingusta spre nordul indepartat de Richard Flanagan

Cartea aceasta a fost castigatoarea premiului Man Booker in 2014 si... ei bine, acesta este singurul motiv pentru care am cumparat-o. Dar nu regret deloc, imi place foarte mult. Va las mai jos descrierea, poate va intriga.

In mijlocul lagarului de prizonieri de razboi condamnati sa construiasca o cale ferata intre Birmania si Thailanda, cunoscuta sub numele de Calea ferata a mortii, chirurgul Dorrigo Evans, comandantul lagarului, este torturat de povestea de dragoste pe care a trait-o cu tanara sotie a unchiului sau cu doi ani in urma. In stradania lui de a-si salva oamenii de infometare, de holera, de persecutii, Dorrigo primeste o scrisoare care ii schimba pentru totdeauna cursul vietii.
O poveste despre dragoste si moarte cu multiplele lor fatete, despre razboi si despre adevar, in care eroul isi traieste experienta de viata numai pentru a descoperi tot ceea ce a pierdut.

Sunt la pagina 360, deci nu mai am mult. Probabil ca o sa ii fac o recenzie cand o termin.

Fata intalneste baiatul de Ali Smith

O aveam prin biblioteca si voiam ceva rapid, usor de citit. Chiar este ce mi-am dorit. Este foarte, foarte ciudata, pentru ca incepe cu o fata povestind cum este la bunici, iar bunicul ei este transsexual - cred - si idk pare foarte ciudat. Imi place, totusi. Descrierea cartii consta in: " O poveste despre fete si baieti, fete si fete, dragoste si transformare, o poveste cu jocuri de cuvinte, simetrii, rasturnari de sens si surprize."

Sunt la pagina 60 din 130 (sau cam asa ceva).

Alte vieti decat a mea de Emmanuel Carrere


Emmanuel Carrere - Alte vieti decat a mea -

Well, aceasta carte nu imi place foarte mult. E destul de plictisitoare. Urmareste moartea a unui copil si a unei mame. Este destul de trista si nu mi-am ales bine perioada (really, Craciunul?). Primele 100 de pagini au fost ok, dar parca e prea lenta. De obicei nu ma deranjeaza cartile lente, dar aceasta da.

«La interval de doar cateva luni, viata m-a facut sa fiu martor la doua dintre evenimentele de care mi-e cel mai frica pe lume: moartea unui copil – traita de parintii acestuia si moartea unei tinere femei – traita de sotul si copiii lor. Cineva mi-a spus atunci: esti scriitor, de ce nu scrii despre povestile noastre? A sunat ca un fel de porunca, asa ca am acceptat. Astfel am ajuns sa spun povestea prieteniei dintre un barbat si o femeie, amandoi supravietuind cancerului, amandoi avand cate un picior amputat si amandoi avand aceeasi profesie.
in aceasta carte este vorba despre viata si moarte, despre boala, saracie lucie, dreptate si, mai ales, despre dragoste. Si totul este adevarat.» Emmanuel Carrère

Sunt la pagina 140 din 288.

Intentionam sa le termin pe toate 3 inainte de sfarsitul anului, dar asta inseamna ca am cam 3 zile pentru 350 de pagini. Nu e imposibil, dar sunt cam lenesa, deci nu stiu ce se va intampla. Probabil o sa le termin pe primele doua si o sa las "Alte vieti decat a mea" pentru ianuarie.

duminică, 27 decembrie 2015

Cartile citite in 2015

Yo! Am I back? Nu stiu. Nu stiu de ce n-am mai scris pe blogul meu drag, clar mi-a lipsit, asta pot sa va spun, dar intr-un fel nu, pentru ca m-am schimbat si mi se pare ca aici, pe internet, se afla o bucata din mine care nu prea mai exista. S-ar putea sa ma insel. Voi incerca sa mai scriu pe blog, dar nu stiu daca mai este cineva aici care sa imi citeasca postarile. Mai este? Idk.
Pana una alta, iata o lista cu ce am citit anul acesta si un mic top. Enjoy!

Toate cartile citite in anul 2015
1. Morometii de Marin Preda, 4/5
2. O tragedie americana de Theodore Dreiser, 5/5
3. Nu ti-am promis niciodata o gradina de trandafiri de Hannah Green, 4/5
4. Octopussy de Cristina Boncea, 1/5
5. Persepolis de Marjane Satrapi, 5/5
6. Maitreyi de Mircea Eliade, 4/5
7. Lullabies From Hell de Hideshi Hino, 4/5
8. Caderea Constantinopolelui de Vintila Corbul, 5/5
9. Piramida Rosie de Rick Riordan, 5/5
10. Scary Book de Kazuo Umezu, 3/5
11. Octopus Girl de Toru Yamazaki, 1/5
12. Camera de Emma Donoghue, 5/5
13. Sinuciderea fecioarelor de Jeffrey Eugenides, 4/5
14. Noua povestiri de J D Salinger, 4/5
15. Ultimul imperiu de Brandon Sanderson, 5/5
16. The Walking Dead, The Rise of the Guvernon de Kirkman & Bonansinga, 5/5
17. Elabuga de George Dragan, 4/5
18. Profetia urbana de Robert Obert, 2/5
19. Hipster Hitler de James Carr, 3/5
20. A Devil and Her Love Song de Miyoshi Tomori, 3/5
21. Maus vol. 1 & vol. 2 de Art Spiegelman, 5/5
22. O iubire imposibila de Mary Jo Putney, 5/5
23. Soarele gol de Isaac Asimov, 4/5
24. The Kite Runner (The Graphic Novel) de Khales Hosseini, 4/5
25. Printul din Central Park de Evan H Rhodes, 3/5
26. Moara cu noroc de Ioan Slavici, 3/5
27. Noaptea de Elie Wiesel, 5/5
28. Please Ignore Vera Dietz de A S King, 5/5
29. Ion de Liviu Rebreanu, 4/5
30. Vicky, nu Victoria de Cristina Nemerovschi, 5/5
31. Farlander de Col Buchanan, 3/5
32. Misterul crimei fara cadavru de Agatha Christie, 5/5

Cele mai bune 5 carti citite
5. Ultimul imperiu de Brandon Sanderson
4. O tragedie americana de Theodore Dreiser
3. Please Ignore Vera Dietz de A. S. King
2. Vicky, nu Victoria de Cristina Nemerovschi
1. Noaptea de Elie Wiesel

joi, 21 mai 2015

Huge book haul

Acum cateva luni, o prietena de familie a venit cu portbagajul plin cu carti, spunandu-mi sa aleg orice carte vreau. Ea le citise pe toate si dorea sa le dea mai departe; avea legatura cu karma ei sau ceva de genul. Erau zeci de carti de la diferite edituri si am ales o multime. O MULTIME.


Am ales:
  • Ramasitele zilei de Kazuo Ishiguro
  • Pe cand eram orfani de Kazuo Ishiguro
  • Amintirea palida a muntilor de Kazuo Ishiguro

Am citit deja "Sa nu ma parasesti" de acest scriitor si mi-a placut, asa ca am ales si aceste trei carti.


  • Barba albastra de Kurt Vonnegut
  • Dick Ochi-de-mort
  • Leaganul pisicii

Am auzit despre "Leaganul pisicii" numai lucruri bune, asa ca am ales aceste trei carti.


  • Un diamant cat Hotelul Ritz si alte povestiri de F. Scott Fitzgerald
  • Blandetea noptii de F. Scott Fitzgerald

De acest autor am citit faimoasa carte "Marele Gatsby", care mi-a placut. Nu am fost eu innebunita dupa poveste, insa nici nu mi-a displacut. 


  • Diavolul se imbraca de la Prada de Lauren Weisberger
  • Capcana Margrave de Lee Child
  • Noua povestiri de J. D. Salinger

Prima carte mi-a fost recomandata de multe persoane si am auzit ca este foarte buna. Iar cea de-a treia... atunci cand am vazut-o, am sarit in sus de bucurie. Abia astept sa o citesc. "De veghe in lanul de secara" a fost o carte superba, in opinia mea.


  • Sinuciderea fecioarelor de Jeffrey Eugenides
  • Intoarcerea huliganului de Norman Manea
  • Igiena asasinului de Amelie Nothomb
  • Iubirea omeneasca de Andrei Makine

"Sinuciderea fecioarelor" am cumparat-o separat. Restul sunt carti pe care le-am primit in a doua parte, fara sa le aleg eu, de la aceeasi persoana. Iubire omeneasca? Stiti ca nu-mi plac cartile de dragoste. Cel mai probabil o sa i-o dau bunicii mele sau unei prietene.


  • La cumparaturi in rochie de mireasa de Sophie Kinsella
  • Veronika se hotaraste sa moara de Paulo Coelho
  • Gog de Giovanni Papini

Cred ca nu am citit niciodata o carte chick-lit, iar Sophie Kinsella este renumita pentru acest gen. Nici Paulo Coelho nu am mai citit pana acum. Cat despre Gog, mi-am dorit mult cartea asta dupa ce am mers la un cerc de lectura din liceul meu si s-a vorbit despre Papini (plus ca si Eliade il adora).

Cam acestea sunt cartile. Nu vi le-am aratat pe toate, pentru ca sunt foarte multe si de majoritatea nici n-am auzit. Imi ocupa un intreg raft, si nu unul stramt. O sa vin cat de curand pot cu un nou book haul cu carti mai recente, dar probabil ca o sa astept pana dupa Bookfest, in cazul in care planuiesc sa-mi iau ceva de acolo.

duminică, 5 aprilie 2015

Book haul

Au trecut luni intregi de cand nu v-am mai aratat cartile primite sau cumparate. Astazi o sa va arat o parte, dar raman datoare cu inca un book haul.

Am reusit sa nu cumpar multe carti in ultimul timp. Nici nu am citit foarte multe din cele pe care le detin, dar tot sunt multumita.

In luna decembrie am mers in America, asa ca am profitat de acest lucru si am comandat de pe bookoutlet.com. Preturile au fost foarte mici si mi-am luat sase carti pe care mi le doream de multa vreme:


  • The Lair de Emily McKay
  • This is not a test de Courtney Summers
  • Please Ignore Vera Dietz de A S King
  • The Gathering Storm de Robin Bridges
  • The Walking Dead 1 si 2 (The Rise of the Guvernor si The Road to Woodbury) de Robert Kirman si Jay Bonansinga


 Una dintre cartile TWD nu apare in poza deoarece o citesc acum.
 Si mi-am comandat de pe elefant cartea "1001 de adevaruri care o sa te faca sa te caci pe tine de frica" de Cary McNeal deoarece a fost recomandata de niste youtuberi destul de cunoscuti in Romania, si anume Creative Monkeys.

Apoi sambata am fost la targul Kilipirim, de unde mi-am cumparat trei carti:



  • Jurnalele lui George Orwell
  • Camera de Emma Donoghue
  • Labirintul: Tratamentul letal de James Dashner
Am citit deja o parte dintre jurnalele lui George Orwell, insa am vrut neaparat sa am cartea si era la reducere. La fel si cu Camera, dar pe Camera mi-o doresc de cam 2-3 ani, Pur si simplu nu am ajuns sa o cumpar, dar mereu cand merg in Carturesti ma uit la ea. Cat despre Labirintul... nu pot decat sa bat pe cineva cand ma uit la ea. Au schimbat copertile si le-au facut paperback. Da, mersi frumos, acu' nu mai merg bine la biblioteca.

In aceeasi zi am mers si la targul de carte SF&F Final Frontier, unde m-am intalnit cu Oliviu Craznic, de la care am primit cartea Argos Unu, o colectie de povestiri SF&F printre care se afla si a lui. Abia astept sa le citesc. Revista de langa este TFB si am primit-o pe gratis, ca o mostra din banda desenata care va aparea in mai. Am citit-o si este foarte, foarte interesanta. Iar ilustratiile sunt frumoase.


Apoi fratele meu si-a luat noua carte a lui Oliviu Craznic, si anume Ceasul Fantasmelor. Abia astept sa o citesc si eu.


O privire catre toate cartile:

Noutati la Editura Univers!

Astazi am sa va prezint doua carti care au aparut de curand la Editura Univers. Daca doriti sa comandati cartea "Carari clandestine" de Emmanuel Kattan, dati click aici si daca doriti sa comandati cartea "Alint" de Romain Gary, click aici.

Carari clandestine de Emmanuel Kattan

Înainte de a pleca din Montréal, tânăra Sara nu‑și pune prea multe întrebări în privința originii și a identității sale. Dar mutarea ei în Ierusalim, unde studiază arheologia, schimbă totul. Născută dintr‑o mamă musulmană și un tată evreu, cum ar putea să reconcilieze cele două aspecte atât de opuse ale originii ei? Sara încearcă să se adapteze, se împrietenește cu Samira, o fată musulmană, cu Tamar, o tânără evreică; dar nu se simte în largul ei în nici un grup. La un moment dat, Sara dispare brusc, fără urmă, iar tatăl ei sosește în Ierusalim, alarmat de faptul că ancheta declanșată de dispariția fetei nu face nici un progres.
 Emmanuel Kattan a studiat filosofia la Universitatea din Montréal, orașul său natal, și la Oxford. Și‑a publicat primul roman, Nous seuls (Noi singuri), în 2008 la Éditions du Boréal. Au urmat Les Lignes de désir (Cărări clandestine), în 2012 și Le Portrait de la reine (Portretul reginei) în 2013.

Alin de Romain Gary 

Ce faci când eşti un om singur în marele Paris şi simţi nevoia să fii alintat cu drag? Domnul Cousin a găsit soluţia: adoptă un piton, botezându‑l chiar aşa, Alint. De aici o sumedenie de încurcături, într‑o fabulă modernă care amestecă umorul cu tristeţea fără margini a unei existenţe. Prima carte publicată de Gary sub pseudonimul Émile Ajar (şi apărută abia în 2007 în versiunea integrală) este o poveste care, precum afectuoasa reptilă, se răsuceşte şi face nenumărate noduri, constând în situaţii absurde, jocuri de cuvinte şi, mai ales, în modul cu totul original de a gândi şi a se exprima al eroului. Pe numele său adevărat Roman Kacew, Romain Gary s‑a născut în 1924 la Vilnius, în Lituania, unde şi‑a petrecut prima parte a copilăriei. A studiat Dreptul la Paris şi a învăţat să piloteze avioane în cadrul Forţei Aeriene Franceze. În cel de‑al Doilea Război Mondial a luptat alături de trupele franceze în Europa şi în Africa de Nord, devenind apoi un diplomat şi un scriitor de succes. Este cunoscut publicului român pentru cărţile Clar de femeie, Ai toată viaţa înainte şi Groapa bunei speranţe, primul său roman, publicat în 1945. Gary a reuşit să înşele vigilenţa criticilor şi a cititorilor, fiind singurul scriitor nominalizat la Premiul Goncourt de două ori. După ce în 1956 a primit premiul pentru romanul Les racines du ciel (Rădăcinile cerului), Academia Goncourt i‑a oferit din nou premiul, în 1975, pentru Ai toată viaţa înainte, publicat sub pseudonimul Émile Ajar. La decernarea premiilor, Gary a privit din sală cum vărul său, care s‑a prezentat drept Ajar, a primit premiul. Semnul identităţii dintre Gary şi Ajar a fost pus abia după ce scriitorul s‑a sinucis, în decembrie 1980.

joi, 2 aprilie 2015

February wrap up

Am reusit si eu intr-un final sa citesc mai mult de o carte un luna februarie. Sunt intr-un reading slump si nu stiu ce sa faaac :(

Pentru scoala am citit primul volum din Morometii de Marin Preda. A fost mai ok decat ma asteptam. Nu a fost o carte plictisitoare si mi-a placut destul de mult, mai ales deoarece am studiat-o la scoala si am inteles-o foarte bine. I-am dat 4/5.

Apoi am citit una dintre cele mai bune carti de pana acum, si anume "O tragedie americana" de Theodore Dreiser. A fost extraordinara si mi-a placut mult. Chiar daca a avut 900 de pagini. Lol. Am facut o mini recenzie, o gasiti aici. I-am dat 5/5.


Urmatoarea carte pe care am terminat-o mi-a placut aproape la fel de mult. Ma refer la "Nu ti-am promis niciodata o gradina de trandafiri" de Hannah Green. Protagonista este o adolescenta ce sufera de schizofrenie. V-am intrigat? Recenzia mea aici. I-am dat 4/5.


Imediat dupa m-am apucat de Octopussy de Cristina Boncea. Nu mi-a placut deloc, i-am dat 1,5/5. Recenzia mea aici, nu am sa mai spun nimic acum.


Intr-un final, am terminat de citit Persepolis de Marjane Satrapi, primul meu graphic novel. Mi-a placut mult de tot si m-a impresionat. Gasiti recenzia mea aici. I-am dat 5/5.


Sunt destul de multumita de numarul de carti pe care l-am citit. Mult mai bine ca luna trecuta. Adica ma rog, luna trecuta nu am citit nicio carte. Deci da. Voi ce ati mai citit?

luni, 30 martie 2015

February & March movies wrap up

The Woman in Black (2012)


A fost intr-adevar un film infricosator. Am citit de mult timp cartea, dar mi-am amintit anumite aspecte cu ajutorul filmului; atmosfera sumbra a fost foarte frumoasa si aspectul horror a fost foarte bine executat. Sfarsitul - bestial! Aproape ca nu am mai putut sa dorm dupa ce s-a terminat filmul si continuam sa o vad in fata ochilor pe The Woman in Black.


Nota: 4/5

Fifty Shades of Grey 


Cea mai mare porcarie si aproape ca mi s-a intors stomacul pe dos. As spune ca nu o recomand, dar probabil ca toata lumea l-a vazut deja sau il va vedea oricum. 

Nota: 1/5

Taken 3


Se presupune ca e un film slab. Adica da, povestea e cliseica si nu aduce nimic nou. Dar Liam Neeson este unul dintre actorii mei preferati si nu faceam decat sa il admir tot filmul. Taken 3 a fost enjoyable, dar nimic mai mult.

Nota: 3/5

Jupiter Ascending

Un film meh. Nu are cine stie ce efecte speciale, e cliseic. Nu ma asteptam la altceva si ma amuzam de povestea relativ penibila o data la trei minute. De calitate net superioara Fifty Shades. Hihi, hate me now.


Nota: 2/5

The Taking of Deborah Logan


Efectele horror nu au fost atat de stralucite, pe cand povestea a fost foarte, foarte interesanta. Nu o sa dau spoilere si nu o sa spun nimic, dar am fost placut surprinsa si mi-a placut mult. M-am speriat de cateva ori si actrita principala a jucat perfect. Recomand filmul daca aveti pofta de un horror bunicel, cu o poveste care sa te tina cu sufletul la gura.

Nota: 4/5

duminică, 29 martie 2015

Mini recenzii #8

Stiu ca sunt cam nereusite recenziile, dar nu am putut sa-mi exprim sentimentele foarte bine deoarece cartile de mai jos nu pot fi descrise in cuvinte. ^.^ M-am salvat.

Recenziile nu contin spoilere.


O tragedie americana de Theodore Dreiser


Nota mea: 5/5

Parerea mea

Intreaga carte il urmareste pe Clyde Giffiths, protagonistul, inca de la o varsta frageda. In ciuda conditiilor in care traieste - parintii lui sunt misionari, foarte saraci si fara o slujba stabila -, Clyde aspira la mai mult si se hotaraste sa caute de lucru. Acesta afla cum este sa ai bani si devine insetat de iubire si de popularitate, trecand prin o multime de intamplari. Ce-i drept este ca titlul cartii o descrie perfect.

"O tragedie americana" este o carte clasica. Mi-a fost sugerata de tatal meu si, desi suna siropos, m-am hotarat sa-i dau o sansa. Am inceput sa citesc si nu am putut sa ma mai opresc. Sunt atat de multe rasturnari de situatie, atat de multe evenimente, personajele sunt complexe si interesante. Cartea are in jur de 900 de pagini care se concentreaza numai pe Clyde. Ajungi sa-l cunosti atat de bine! Ajungi sa-l iubesti si sa-l detesti, sa te atasezi de el atat de mult! As putea sa spun ca este personajul meu preferat.

Cat despre actiune, cartea nu se citeste ca o carte clasica. Este usor de citit, este interesanta si nu te plictiseste nicio clipa. Sunt cateva scene care mi-au provocat o multime de sentimente, sunt cateva scene care m-au socat si cateva care m-au facut sa plang. O carte uimitoare, care m-a impresionat. Categoric recomand, este una dintre cele mai bune carti citite de mine anul acesta. Pot sa o spun fara retinere.

Nu ti-am promis niciodata o gradina de trandafiri de Hannah Green

Nota mea: 4/5

Parerea mea

Am citit aceasta carte tot un urma unei recomandari, si anume a fratelui meu. Protagonista este Deborah, o fata ce sufera de schizofrenie si este dusa la un spital pentru oameni cu boli mintale de catre parintii ei. Pe parcursul sederii ei acolo, aflam ca Deborah traieste intre doua lumi, intre Pamant, lumea reala, si Yr, lumea creata de boala ei. Aceasta are dificultati mari, fiind captiva mai mereu in Yr. Observam evolutia ei si aflam exact cum se simte.

Pe acest lucru l-am apreciat cel mai mult la aceasta carte; ca este o poveste reala, cel putin o parte din ea. Aflam cum se manifesta schizofrenia chiar de la o persoana care sufera de aceasta boala (Hannah Green a suferit si ea de schizofrenie). Stilul de scriere este fascinant si frumos, iar pe mine aceasta carte m-a impresionat. Mai mult nu vreau sa spun, pentru ca daca va hotarati sa cititi aceasta carte, nu trebuie sa aflati mai mult; recomand!

Persepolis de Marjane Satrapi


Nota mea: 5/5

Parerea mea

Fiind primul meu graphic novel, am fost nerabdatoare sa citesc Persepolis. Auzisem ca este o carte foarte buna si aveam mari asteptari de la ea, insa mi s-a parut ca inceputul a fost slabut. Nu stiu ce nu mi-a placut, poate stilul oarecum copilaros. Dar dupa ce am trecut de inceput, cand actiunea s-a declansat, cand razboiul a inceput, m-am atasat instantaneu de Marjane si am citit cartea cu sufletul la gura. Razboiul, atat de brutal si de necrutator, a fost privit din prisma unui copil si acest lucru a intensificat emotiile pe care le-am simtit de-a lungul cartii. A fost un graphic novel extraordinar, care m-a impresionat; asteptam sa se intample ceva din clipa in clipa ceva, dadeam pagina repede, si inainte sa realizez am ajuns la ultimele pagini. Am trecut peste greutatea pe care am avut-o de la inceput si i-am acordat acestei carti punctajul maxim, pentru ca il merita. Recomand!

marți, 17 martie 2015

Recenzie: Octopussy de Cristina Boncea

Recenzia contine spoilere.

Recenzie

Hyena, o adolescentă de aproape 14 ani, se întoarce acasă după o lungă perioadă de absență din mijlocul familiei. Este primită deopotrivă cu entuziasm și scepticism de către Becks, sora sa geamănă, care încearcă să reconecteze relația lor și să recupereze toți acei ani pierduți. Dar secretele mamei, ale tatălui vitreg și ale ambelor fete sunt amenințate să iasă la iveală odată cu sosirea straniului unchi din America.
Citind această carte, ești obligat să lași deoparte toate clișeele pe care le-ai auzit despre tinerii de azi. Sex, droguri, alcool, nopți în cluburi, haine de fițe? Pentru Becks si Hyena sunt doar punctul de pornire al propriilor reflecții și raportări față de viață – o foarte ciudată raportare, de altfel…
Un roman ca o călătorie fascinantă și amețitoare, cu umor sumbru și, în același timp, o atentă celebrare a individualității extreme.

Nota mea: 1,5/5


Parerea mea

Începutul cărţii "Octopussy" a fost brusc şi grăbit. Am intrat în forţă în subiectul cărţii şi am simţit că, încă de la primele zece pagini, ideile nu aveau cursivitate; firul narativ era întrerupt o dată la două pagini - dacă aveam noroc -, parcă rezumat, parcă făcut în aşa fel încât să fie totul cât mai scurt. Am observat că şi restul cărţii a fost scris după acelaşi tipar şi acest lucru m-a deranjat foarte tare; nu îmi doream să am parte nici de o lectură plictisitoare, dar nici de una atât de scurtă încât să mi se pară neîndestulătoare.

Am încercat, pe parcursul cărţii, să nu mă gândesc că "Octopussy" a fost scrisă de o persoană de şaisprezece ani. Nu ştiam sigur dacă era adevărat şi, înainte să încep cartea, mi-am zis cât de extraordinar trebuie să fie să reuşeşti să scrii o carte la vârstă mea. Dar, pe măsură ce citeam mai mult, mai mult, nu puteam să nu observ imaturitatea acestei scrieri. În literatură nu ar trebui să întâlnim expresii ca "tho'" sau "ffs", deoarece nu suntem pe messanger sau pe facebook. Am avut senzaţia că citesc o povestire scrisă de cineva, în grabă, pe internet. Lipsită de "podoabe", cum ar spune profesoara mea de limba română, naraţiunea cărţii a fost puţin peste nivelul mediocru, nefiind completată, totuşi, de un subiect care să te dea pe spate sau de nişte personaje fenomenale.

Îmi place să cred despre mine că sunt "open-minded". Sunt deschisă la scene erotice şi, atâta timp cât ele sunt relevante şi executate corect, nu numai că le accept, dar îmi şi plac. Totuşi, au fost nenumărate faze ciudate care nu şi-au avut locul şi care m-au făcut să mă încrunt. Spre exemplu, faza în care Hyena îşi bagă o sticlă în vagin. Okay. Fiecare se delectează în felul lui, corect? Dar după ce apare Ham şi o linge pe mâna, autoarea nu uită să precizeze că Hyena nu s-a şters pe mâini mai devreme. De ce? De ce trebuie să ni se precizeze asta, cu ce mă încălzeşte? O faza exagerată.

Hyena era un copil care fusese izolat din cauza unor tulburări mintale din copilărie. Ei bine, scena care, pentru mine, a fost picătura care a umplut paharul: a întrebat-o pe mama ei ce s-a întâmplat cu tatăl ei biologic. Mama ei i-a răspuns, scurt, cu nepăsare, că tatăl ei e mort. Becks - citez - "a înghiţit în sec" şi s-a enervat un pic pe sora ei că de ce nu i s-a spus mai devreme. "Vorbim mai târziu", i-a răspuns mama. Serios? Un copil de paisprezece ani află că tatăl ei e mort şi NU SCHIŢEAZĂ NICIUN GEST? De ce? Aş vrea să înţeleg de ce. Chiar şi acum, după ce am terminat cartea, sunt nelămurită. Această scenă a fost de aproximativ jumătate de pagină, apoi s-a trecut mai departe. Uau.

Pe parcursul întregii cărţi, este precizat un anume David, singurul copil cu care a vorbit Hyena cât timp a fost separată de familia ei. Aceasta se decide să se întâlnească cu el, dar nu află unde stă şi angajează un detectiv. În două zile primeşte adresa lui David şi se duce să-l viziteze. Discuţia a doi copii care au stat împreună mult timp şi care au fost, se presupune, amici, a "durat" aproximativ două pagini, apoi s-a trecut peste. Nicio emoţie, decât schimburi de replici fără rost, care nu mi-au transmis nimic.

Am să comentez o ultima fază; una de la sfârşit, când, într-o discuţie în familie, unchiul Phil dă în vileag fapta mamei Constanţa, şi anume asasinarea cu sânge rece a fostului ei soţ, adică tatăl biologic al surorilor gemene. "Gemenele privesc amândouă în acelaşi punct, pe covor". Aceasta este reacţia gemenelor noastre. Incredibil.

Poate mi-a scăpat mie ceva. Evident, familia Sugar este una dată peste cap, cu personaje nu tocmai sănătoase mintal, care fie au ucis, fie au avut sau şi-au dorit o relaţie incestuasa. Sunt ok cu asta. Dar lipsa reacţiilor la scene care ar trebui să emoţioneze cititorul, lipsa sentimentelor, toate s-au adunat şi au format o mare gaură in carte.

Precizez că au fost şi câteva scene care mi-au plăcut, scene cu mult realism - poate că singura calitate (cel puţin observată de mine) a autoarei Cristina Boncea. Cartea a avut mult umor, dar unul care m-a făcut să mă amuz de, să zicem, maxim două ori (mărturisesc că am notat aceste dăţi).

Dar nu. "Octopussy" nu este, în niciun caz, o carte pe care pot să o recomand. Mă afectează faptul că ştiu că autoarea în cauză citeşte aceste rânduri dar, ca un scriitor al unei recenzii, încerc să fiu cât de obiectivă se poate şi să-mi exprim opinia cât mai coerent. Sunt convinsă că sunt mulţi care au apreciat această carte şi respect opiniile tuturor, iar aceasta este a mea. Îmi cer scuze pentru orice erori pe care le-am comis în redactarea acestei recenzii.

sâmbătă, 21 februarie 2015

Top 3 noutati editoriale

Din moment ce incerc mereu sa-mi limitez achizitiile in materie de carti, obisnuiesc sa stabilesc prioritati. De aceea, am sa fac un top 3 noutati editoriale pe care abia astept sa mi le cumpar.

3. I'll give you the sun de Jandy Nelson


E foarte populara cartea aceasta si abia astept sa apara. Sunt curioasa de ce e toata lumea innebunita dupa cartea asta si daca iarasi o sa o dau in bara cu "hyped books". Ma indoiesc, totusi. "I'll give you the sun" va aparea la Editura Epica.

2. Straniile si minunatele amaraciuni ale Avei Laveneder de Leslye Walton


Deja am citit primul capitol din aceasta carte la Carturesti si m-a intrigat. Pare genul de carte cliseica "vai, sunt diferita", dar s-ar putea sa ma insel. Parca primele cateva pagini citite si coperta alcatuiesc o atmosfera stranie acestei carti. Si aceasta e destul de populara si chiar sunt curioasa daca imi va placea. "Straniile si minunatele amaraciuni ale Avei Lavender" de Leslye Walton va aparea la Editura Rao.

1. The Death Cure de James Dashner


Like really. Parca au trecut 10 ani de cand astept sa apara cartea aceasta. Mi-au placut primele doua, iar filmul The Maze Runner a fost exceptional, asa ca abia astept sa citesc si concluzia acestei trilogii care mie mi-a placut mult. "The Death Cure" va aparea la Editura Litera.

Voi pe ce noutati sunteti nerabdatori sa puneti mana?

sâmbătă, 7 februarie 2015

January movies wrap up

Dupa cum am anuntat, m-am gandit sa fac o noua rubrica in care sa vorbesc cate putin despre filmele pe care le vad in luna respectiva. Asadar, iata ce am vizionat in luna ianuarie:

American Sniper


Am inclus acest film in top 10 2014, chiar daca l-am vazut la inceputul lui ianuarie, deoarece pur si simplu mi-a placut foarte mult si n-am putut rezista.
American Sniper este un film despre cel mai mortal lunetist american. Este o poveste emotionanta si tragica, exceptionala din punctul meu de vedere. Extraordinar film, nu-l ratati!


Nota: 5/5

The Imitation Game


Nu am asteptat sa vad acest film la cinema si mi l-am luat imediat. Benedict Cumberbatch este actorul meu preferat ever, iar orice face el trebuie sa fie vizionat de mine. Mi-a placut foarte mult acest film, dar, zau, drama asta ma omoara. Mereu zic ca prefer povestile cu final trist, dar acum sunt data peste cap.


Nota: 4,5/5

In rest, am vazut doar cateva seriale si, in general, m-am uitat la videoclipuri pe youtube. Sper ca in februarie sa vizionez mai multe filme.^.^

vineri, 6 februarie 2015

2014, in filme + o noua rubrica

Nu sunt eu o mare critica de filme si nici nu sunt o fana infocata a cinematografelor. Imi place sa ma uit la filme, categoric, dar asta numai daca am timp si chef, si niciodata singura.
Totusi, anul acesta am vazut destul de multe filme care m-au marcat mai mult sau mai putin. Am vazut destul de multe cu fratele meu, cu prieteni, acasa, iar unele m-au impresionat. Stiu sa apreciez un film bun când il vad.
Asadar, top 10 filme din anul 2014:

10. Calatoria lui Chihiro (Spirited Away)


E o animatie foarte cute cu multe mesaje ascunse interesante, de pe urma careia am avut ceva de invatat.

9. Naufragiatul (Cast Away)


O aventura foarte frumoasa, presarata cu glume care lui Tom Hanks i-au iesit de minune, cu un iz trist, care m-a facut, in cele din urma, sa plang.

8. Captiv in labirint (The Maze Runner)


O adaptare foarte buna a cartii, care mi-a placut din toate punctele de vedere. Recenzia cartii aici (click).

7. Noaptea judecatii (The Purge)


A fost un film terifiant care m-a tinut incordata si mi-a potolit setea de horror. Nimic cine stie ce din punct de vedere estetic, dar conceptul a facut tot filmul.

6. Fata disparuta (Gone Girl)


Cred ca n-am mai regretat in viata mea atat de mult ca am vazut filmul inainte sa citesc cartea. A fost un thriller fenomenal, care m-a surprins prin ingeniozitate.

5. Terminalul (The Terminal)


O comedie simpla, care m-a facut sa rad de-a binelea si m-a facut sa ma indragostesc de actorul Tom Hanks. E al doilea film cu Tom Hanks care apare in top, dar acesta mi-a placut mai mult.

4. Sub aceeasi stea (The Fault in Our Stars)


Nu la fel de bun precum cartea, dar tot destul de bun. Am plans numai doua ore si jumatate de maneca, da' a fost okay. Drama aia mi s-a cam urcat la cap.

3. Oculus


Este un film horror care, la inceput, a parut cliseic si mediocru, dar, care, dupa ce a trecut de prima parte, a devenit o aventura terorizanta care mi-a placut extraordinar de mult si care m-a facut sa-mi amintesc de ce iubesc horror-ul atat de mult.



2. Lista lui Schindler (Schindler's List)


M-a marcat extraordinar de mult acest film. Recomand din toata inima - iar scena de la final? OMG.

1. Lunetistul American (American Sniper)


Nu pot sa comentez. Cred ca o sa port filmul acesta cu mine peste tot. Este pur si simplu tragedia absolut, la care nu am varsat nicio lacrima, dar care m-a devastat pe interior si m-a facut sa reconsider tot ce exista pe aceasta lume. L-am vazut in 2015, dar cui ii pasa. Mi-a placut prea mult ca sa il mentionez abia peste un an.:)) Inca sunt extrem de trista de fiecare data când ma gândesc la acest film si as vrea sa-l revad, da mi-e frica. Poate intru intr-o depresie, naibii.

De asemenea, as vrea sa fac o noua rubrica, lunara, sau poate chiar saptamanala - daca isi are rostul -, in care sa fac un wrap up al filmelor pe care le-am vizionat in perioada respectiva. Exact cum fac cu cartile, ar fi interesant sa fac si cu filmele. Ce credeti?

Care sunt filmele voastre favorite? V-ati regasit in lista mea?
DA, STIU CA E FEBRUARIE NU MA BANTUITI CU GANDURILE VOASTRE.