Nu prea am fost inspirata in ultima vreme, n-am putut sa scriu recenzii mai deloc, si cred ca acestea au iesit cam nasol, dar am incercat sa-mi exprim opinia cat mai sincer si sa scriu exact ce imi trece prin cap. Enjoy.
Recenziile nu contin spoilere.
Darul lui Jonas de Lois Lowry
Nota mea: 5/5
Parerea mea
La prima vedere, "Darul lui Jonas" este o carte
middlegrade. Protagonistul cartii traieste intr-o lume distopica, in care exista ordine si pace. Oamenii respecta reguli si le e frica sa le incalce. Insa atunci cand implineste doisprezece ani, Jonas afla lucruri noi despre oraselul in care traieste, lucruri socante pe care nu le poate impartasi cu nimeni.
Cartea este relativ predictibila si nu prea m-a socat, intrucat am ghicit de fiecare data ce avea sa se intample, dar asta nu a facut-o mai putin buna. Mi-a placut fiecare cuvant scris de acest autor, caci parca a folosit magie, nu cuvinte. Este genul de carte care mi-a placut foarte mult si pe care as reciti-o.
Adica, da, este interesanta, pentru ca este o carte distopica, dar, odata ce ai ajuns sa savurezi aceasta carte, vezi dincolo de o simpla poveste si realizezi ca Darul este o carte menita sa te invete sa intelegi ca nu ar trebui sa fii controlat de alti oameni si ca deseori sfarsesti prin a realiza cat de supus esti si cat de putine lucruri stii cu adevarat. "Darul lui Jonas" este o carte pe care trebuie sa o citesti. Chiar trebuie. Mie mi-a luat doar cateva ore sa o citesc, caci e relativ scurta, dar nu cred o sa o uit prea curand.
Hotul de carti de Markus Zusak
Nota mea: 3,5/5
Parerea mea
Eram foarte entuziasmata sa citesc aceasta carte si eram convinsa ca o sa-mi placa, dar, din pacate, m-a dezamagit.
Stiu ca sunteti foarte putini care veti fi de acord cu mine, pentru ca este intr-adevar o carte geniala, interesanta si unica, dar mie nu mi-a picat la suflet.
Povestea este una emotionanta de la inceput pana la sfarsit, pentru ca este abordat un subiect extrem de sensibil, iar perioada este una sobra. Personajele ascund toate o amaraciune in suflet care nu este evidenta, dar care iese la suprafata de-a lungul timpului. Firul povestii te tine in suspans permanent, iar sfarsitul este mai mult decat extraordinar.
Insa la mine exista un dar. Modul in care a fost narata aceasta poveste nu mi-a placut. Da, sunt constienta ca naratiunea este realizata la persoana intai de catre moartea insasi, dar, dupa parerea mea, asta nu a facut cartea mai buna. Am simtit ca ma aflu departe de lumea descrisa, aproape ca am fost indiferenta fata de personaje. Nu stiu de ce, caci astfel de povesti lacrimogene te fac sa plangi, dar modul in care autorul a scris aceasta carte nu m-a multumit. Poate ca aici a intervenit si faptul ca protagonista a fost o fata de doisprezece ani si ca nu prea realiza mereu ce se intampla in jurul ei. Poate ca asa trebuia sa se intample cu cartea, sa fie scrisa mai obiectiv, avand in vedere ca naratorul e moartea si nu un om. Poate ca nu am inteles eu cartea cum ar fi trebuit. Dar nu mi-a placut pe cat de mult as fi vrut si nici nu am plans la final (desi, trebuie sa recunosc, finalul a fost foarte bun!). Si chiar urasc cand nu imi plac astfel de carti.
Filmul a fost extraordinar. Astfel, mi s-a demonstrat potentialul povestii si personajelor incropite. De data aceasta, filmul a batut cartea, din punctul meu de vedere. Rar mi se intampla sa cred asta, din fericire. Apropo, sunt singura care si-a imaginat moartea ca pe o femeie si nu ca pe un barbat? Oricum, "Hotul de carti" de Markus Zusak NU a fost o carte proasta.
Fight Club de Chuck Palahniuk
Nota mea: 4/5
Parerea mea
Eram foarte entuziasmata in legatura cu "Fight Club" atunci cand am inceput cartea, caci auzisem numai lucruri bune despre ea. Nu mi s-a parut chiar atat de extraordinara, dar mi-a placut.
Motivul pentru care nu i-am dati cartii 5/5 este foarte simplu: m-am plictisit pe parcursul lecturii. A doua jumatate a cartii a fost in regula, dar prima a fost mai plictisitoare si mi-a luat si ceva timp sa ma obisnuiesc cu scrisul autorului. Nu este un lucru care mi-a afectat
atat de mult parerea, dar pentru mine este un factor important sa nu fiu plictisita de o carte. Nu ca povestea nu a fost interesanta, dar scrisul a fost putin repetitiv.
Mi-a placut mult ideea de a infiinta un "Fight Club". Nu stiu cat de sanatos si cat de in regula ar fi sa te bati pana cazi lat, dar sunt sigura ca te-ar ajuta sa uiti de problemele de zi de zi si sa te simti mai bine pe plan emotional. Mda, uite ce mi-a facut cartea asta!
Finalul a fost total imprevizibil si m-a satisfacut pe deplin. A fost foarte interesanta turnura pe care a luat-o povestea si, desi a fost ciudat, mi s-a parut plauzibil. Autorul a avut o imaginatie bogata si a creat o poveste interesanta, care m-a surprins si care a fost pe placul meu.