Recenzie: De partea Chinei de Ian Buruma

Am primit aceasta carte spre recenzie de la Editura Univers.

Recenzia nu contine spoilere.

Recenzie

Intreaga carte depinde de un singur personaj: Yoshiko Yamaguchi.

Nota mea: 4/5

Parerea mea

Cartea "De partea Chinei" infatiseaza povestea unei femei, spusa de trei barbati diferiti, in mod subiectiv. Yoshiko, persoana in jurul careia se invarte intregul roman, este o fata ce, ajutata de oamenii din jurul ei, debuteaza in lumea cinematografica in Japonia (cu numele de Ri Koran), apoi China (Li Xianglan) si, in cele din urma, in SUA (Shirley Yamaguchi), devenind astfel atat actrita, cat si cantareata. Din pacate, perioada in care fata traieste este exact in timpul razboiului Japoniei cu SUA, Yoshiko trecand astfel prin unele perioade nefaste. Desigur, folosindu-se de celebritatea ei, fata a incercat mereu sa creeze pace intre China si Japonia. Din pacate, filmele ei de propaganda nu au fost mereu corect interpretate, iar Yoshiko a ajuns, uneori, sa nu mai fie atat de dorita de catre populatie.

"De partea Chinei" reprezinta o fresca sociala, in care este descris conflictul dintre popoarele diferite - dar asemanatoare - ale acestei lumi. Provenind din Manciuria, Yoshiko a fost mereu de partea tarii natale, insa ea s-a simtit cu adevarat ca acasa in Japonia. In prima faza, in perioada debutului acesteia si nu numai, Ri Koran a fost sustinuta de unul din prietenii ei, Sato Daisuke, care i-a dat mereu sfaturi si a ajutat-o sa devina celebra. Acest barbat este primul personaj care nareaza viata fetei japoneze. Probabil ca el este vocea care a ramas cel mai mult imprimata in mintea mea, fiind una plina de personalitate si interesanta. Folosind-o pe aceasta "orientala", cum o numeste el pe Yoshiko, Sato, impreuna cu alti oameni, reuseste sa filmeze primul film de propaganda cu scopul de a instaura pacea intre Japonia si China: "Honeymoon Express". Din pacate, acesta nu a avut succes, dar asta nu a determinat-o pe Yoshiko sa renunte.

Din pacate cartea prezinta universul din secolul XX, care, in Orient, era destul de ravasit. Razboaiele care au facut atatea ravagii in orasele importante au afectat si viata unora dintre personaje si, desi nu aflam sfarsitul lui Sato Daisuke la incheierea naratiunii realizate de el, acesta ne este dezvaluit. Trecand mai departe, urmatorul barbat - care, ce-i drept, nu are atat de multa influenta asupra japonezei - este Sid Vanoven, un homosexual ce provine dintr-un cu totul alt univers, si anume SUA, Ohio. Acesta reuseste sa ajunga la Tokyo, primind apoi un loc de munca la un cinematograf local. Astfel, incetul cu incetul, Vanoven reuseste sa ajunga la Ri Koran (Yoshiko), momentul in care povestea acesteia este continuata. N-am de gand sa intru in detalii, va voi lasa pe voi sa descoperiti cum acesta o influnenteaza.

"Cand in sfarsit a venit scrisoarea, spunandu-mi sa ma prezint in Philadelphia ca sa ma imbarc spre Japonia, am fost asa de fericit, ca as fi fost in stare si sa-l imbratisez pe tata. [...] Putea sa-mi spuna ca sunt un poponar nenorocit tot restul vietii, ca nu-mi pasa. Eu plecam la Tokyo!"

In cele din urma, in a treia parte, Sato-kun (da, un alt Sato) ii ia locul vechiului narator. Acesta locuieste in Japonia, dar intr-o Japonie saraca, undeva la periferie. Si Sato-kun reuseste sa ajunga la Tokyo, exlamand cu la fel de mult intuziasm ca si Sid: "Plecasem, in sfarsit! La Tokyo, la Tokyo!". Iata, locul de care Yoshiko Yamaguchi se saturase, putea reprezenta orasul de vis al altora.

Am avut o singura problema majora cu aceasta carte: lipsa de actiune. Pe parcursul lecturii nu am putut sa nu casc de nenumate ori. Totul a fost povestit incet, lin, fara surprize, fara suspans si fara puncte culminante. Nu ma asteptam nici la un roman de actiune dar, daca nu as fi fost atat de fascinata de povestea lui Yoshiko Yamaguchi, probabil ca "De partea Chinei" nu mi-ar fi placut atat de mult. Totusi, a avut si un maaare plus de la mine: culturile japoneza, chineza si manciuriana a fost adanc intiparita in mintea mea, intrucat romanul s-a bazat foarte mult pe istoria acestor tari si Ian Buruma a insistat pe faptele istorice descrise in carte.

"Era placut sa vezi cum dispar de pe strazi copiii care se bateau pe mucurile de tigari si mancau din lazile de gunoi. Era o binecuvantare ca milioane de japonezi obisnuiti duceau din nou o viata civilizata. Fiecare firma luminoasa si fiecare cladire de beton era un semn al progresului. Si cu toate acestea nu puteam sa nu am sentimentul ca speranta de a avea altceva decat confort material fusese distrusa."

In concluzie, "De partea Chinei" de Ian Buruma a fost o carte extraordinara, educativa si interesanta. Daca doriti sa vi-o comandati, click aici.