vineri, 18 aprilie 2014

Recenzie: Jurnalul unui batran nebun de Junichiro Tanizaki

Recenzie

Batranul Utsugi are 78 de ani, astfel ca a acceptat demult ideea de a muri; ba, mai mult, chiar isi doreste sa moara, sa scape de suferintele varstei lui inaintate si sa ajunga intr-un loc mai bun. Astfel, pe parcursul a mai multe pagini, acesta isi cauta chiar locul de odihna vesnica, mormantul. Insa "nebunia" acestuia - care este indicata de titlu - este evidentiata prin faptul ca doreste sa incalce traditiile japoneze si sa blasfemieze cultura lor - sa puna o statuia care va lua forma frumoasei Satsuko, sotia fiului sau mostenitor.

Nota mea: 4/5


Parerea mea

Tanizaki ne prezinta un personaj bolnav atat fizic, cat si psihic. Utsugi are dureri foarte mari zilnic si, desi este insotit permanent de o sora medicala si este consultat in fiecare luna, nu reuseste sa scape de ele decat prin medicamente. Familia acestuia l-a convins sa incerce diferite proceduri medicale, insa nici una nu a dat roade. Nici una ortodoxa, ce-i drept.

Pana cand realizeaza ca s-a indragostit de Satsuko, sotia fiului lui. Hai sa ne oprim o secunda si sa ne gandim cat de bolnav suna asta. Am fost un pic terifiata de faptul ca un batran chiar poate sa gandeasca asta, dar, in acelasi timp, am fost si intrigata si mi-am dorit sa aflu sfarsitul povestii amoroase.

 Din moment ce intreaga carte este scrisa la persoana intai, evenimentele au fost relatate in mod subiectiv, de catre Utsugi. Sa afli ca el se excita doar la vederea talpilor lui Satsuko, sa afli cat de rau poate sa o insele pe sotia lui si, de asemenea, sa-l tradeze pe fiul lui... a fost diferit. Modul in care a fost scrisa cartea mi-a placut foarte mult. Tanizaki a fost atent la detalii si a construit foarte bine lumea din jurul batranului nebun. Am avut o singura problema - ce-i drept, destul de mare -, si anume faptul ca aceasta carte s-a terminat brusc, abrupt, fara nici o avertizare. Batranul a murit, sau a trait in continuare multi ani? Ce s-a intamplat cu Satsuko, cu ceilalti? Mai degraba s-a terminat undeva foarte aproape de punctul culminant, neavand o incheiere, un final bine scris. Asta lasa un final deschis cartii si imi pot imagina chiar eu ceea ce se intampla. Dar stiu ca sfarsitul acesta asa brusc este justificat de faptul ca batranul Utsugi nu a mai putut scrie in jurnal si, astfel, nu avea cum sa fie terminat jurnalul.

In concluzie, este o carte frumoasa. Povestea ciudata si interesanta a unui batran pervers, impletita cu cultura si cu traditia japoneza sub forma unui jurnal scris realist si captivant. Recomand.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Parerea ta conteaza