marți, 29 octombrie 2013

Recenzie: Erebos de Ursula Poznanski

Am primit aceasta carte spre recenzie de la Editura Rao.
Recenzia nu contine spoilere.

Recenzie

In scoala lui Nick a aparut un nou fenomen; ceva secret, despre care putini elevi au aflat. Instantaneu, Nick se simte atras de acest lucru misterios si curand afla ca este un joc pe calculator: Erebos. Cum il primeste, acesta incepe sa-l joace, dar afla ca trebuie sa respecte niste reguli foarte stricte: nu are voie sa vorbeasca despre joc cu nimeni, trebuie sa-l joace singur si are o singura sansa de a-l juca. Insa acest Erebos pare sa-l cunoasca, sa-l spioneze si sa vorbeasca cu el, iar Nick devine suspicios; totusi, acesta nu se poate opri din jucat si, curand, devine un zombii care ar face orice, numai sa nu fie eliminat din joc; insa cand jocul incepe sa includa si realitatea, iar Nick este nevoit sa omoare un om... ei bine, totul se complica semnificativ.

Nota mea: 4,5/5


Parerea mea

Din moment ce am inceput aceasta carte nestiind mai nimic despre ea, am fost placut surprinsa sa realizez ca mi-a placut. A avut puncte slabe, e adevarat, dar pana sa-mi dau seama, m-am cufundat cu adevarat in poveste si nu am putut sa ma despart de carte pana nu am terminat-o.

Inceputul a fost unul slabut si m-a facut sa ma indoiesc ca imi va placea; nu stiu de ce, dar pana sa ma obisnuiesc cu stilul autorului, de altfel foarte simplu, mi-a luat ceva timp; Nick a fost un personaj foarte enervant, pentru ca se intreba acelasi lucru de mai multe ori, se tot repeta si imi dadea senzatia ca doar tragea de timp. Insa, odata ce am trecut de prejudecati, m-am simtit absorbita in poveste si, pana sa clipesc, am si terminat-o.

Intreaga carte s-a invartit in jurul lui Erebos, care a fost si subiectul cartii; nu am mai citit, pana acum, carti in care este descris un joc video, astfel ca momentele in care Nick se juca, eu eram fascinata. In momentele in care acesta trebuia sa se opreasca din jucat si se desprindea de calculator, ma simteam exact ca el; nervoasa, nerabdatoare, plictisita. Mi-a placut foarte mult faptul ca Erebos m-a facut sa simt ca sunt implicata suta la suta, sa simt ca fac parte din poveste, ca in orice clipa pot chiar eu sa fiu data afara din joc. Am trait clipe de suspans continuu, gandindu-ma ca personajul lui Nick poate fi omorat chiar la cea mai mica greseala, sau clipe de bucurie maxima, atunci cand acesta castiga batalii, niveluri si bani. Erebos a fost una dintre putinele carti care m-a acaparat atat de mult, incat parca traiam alaturi de celelalte personaje. Mereu se intampla ceva spectaculos si, ca de fiecare data, autoarea reusea sa ma surprinda. Un roman imprevizibil, interesant si pliiiiiiiiin de emotii. Nu are cum sa nu iti placa asa ceva si, odata ce 'ai intrat in paine', cum obisnuieste profesoara mea sa spuna, este imposibil sa pui cartea jos.

Personajul meu preferat a fost Jamie, cel mai bun prieten al lui Nick; mi-a placut la Jamie faptul ca a luat atitudine si nu s-a lasat niciodata convins sa joace si el; ce-i drept, eu nu as fi rezistat. Jamie a incercat mereu sa-l ajute pe Nick, a incercat sa-l convinga sa nu mai joace jocul si, chiar daca nu a dat rezultate, iar Nick s-a purtat foarte urat cu el, Jamie nu a renuntat niciodata si a fost un prieten adevarat. Iubesc astfel de personaje; parca dau culoare intregii carti. 

Inca nu ati citit aceasta carte? Ce mai asteptati? O gasiti pe site-ul Editurii Rao, adica aici!

Un comentariu:

  1. Frumoasa recenzia. Si mie mi-a placut cartea, dar nu chiar asa de mult. De fapt, mie mi-au placut mai mult momentele din realitate, decat cele din cadrul jocului...

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta conteaza